Recenzii

Sfârșitul Ceaușeștilor – 9 semne de întrebare și 17 lucruri pe care le poți afla despre decembrie 1989

Cartea „Sfârșitul Ceaușeștilor” a stat pe raft mai bine de 5 ani de zile, înainte să o încep. Cumpărată prin liceu, pentru că mi se părea interesantă, și lăsată deoparte, pentru că la acea vreme nu aveam îndeajuns de multă atracție de subiecte istorice, mi-a picat în mâini anul acesta. Și nu regret că am lăsat-o neatinsă toți anii ăștia. Deoarece acum a fost cel mai potrivit moment să o citesc. Cu mintea de acum, altfel înțeleg lucrurile. Altfel privesc Revoluția din ’89. Și altfel o plasez în contextul istoric. Iar prin articolul de față, vreau să vă rezum și vouă 9 semne de întrebare pe care cartea le ridică și câteva curiozități pe care le-am aflat.

Cartea „Sfârșitul Ceaușeștilor. Cum să mori împușcat ca un animal sălbatic”, scrisă de istoricul Grigore Cartianu, face parte dintr-o trilogie – Cartea Revoluției – ce însumează trei volume: Sfârșitul Ceaușeștilor, Crimele Revoluției și Teroriștii printre noi. Cartea Revoluției o găsiți aici. Iar primul volum, pe baza căruia scriu această recenzie, îl găsiți aici.

Sfârșitul Ceaușeștilor a fost și este o dramă pe care poporul român o va purta în istoria lui pentru totdeauna. Iar gustul amar al Revoluției care a pus capăt dictaturii comuniste va persista pentru încă multă vreme. Chiar dacă am fost sau nu părtași ai Revoluției. Dacă ceea ce a fost mai putem numi Revoluție. Pentru că, după o analiză și o cercetare mai amănunțită, ajungi să ai atâtea semne de întrebare, încât începi să pui la îndoială tot ceea ce ți s-a spus până acum. Iar trecerea timpului, poate, va scoate la iveală alte și alte lucruri adânc ascunse. Cu toate că, multe vor rămâne adânc îngropate, pentru că daca ar fi spuse, cineva ar trebui să plătească.

Așadar, ce a însemnat pentru mine Sfârșitul Ceaușeștilor?

Un roman polițist, plin de crime, morți subite și întorsături de situație, trădări, adevăruri ascunse, speranțe deșarte, ce culminează cu moartea „dușmanului poporului”. Eu eram detectivul în fața căruia se aduceau dovezi, pe baza cărora trebuia să trag o concluzie. Și cu toate astea, finalul tot nu mi-a oferit toate răspunsurile. Pentru că la bază are fapte istorice, nu plăsmuiri ale imaginației. Sau poate mă înșel?! Până la urmă, deja cred că mulți dintre noi am acceptat că adevărul a fost distorsionat cu bună știință. Iar ceea ce știm azi, e doar o parte.

O carte care m-a făcut să îi dau dreptate tatălui meu. Povesteam și pe @raftul_unei_scriitoare că m-am tot contrazis cu ai mei părinți pe tema Revoluției, ei povestind din ce-au trăit, eu din auzite. Fiind oarecum influențată de lecturile despre Coreea de Nord și de romanul 1984, tindeam să fiu destul de dură când venea vorba de împușcarea Ceaușeștilor. Era drept, până la urmă. Omori oameni, ești omorât. Și tata mereu îmi spunea că ar trebui să acord mai mult credit celor care au experimentat și simțit lucrurile pe propria piele. Și mi-am dat seama că tot ce știam înainte era ușor distorsionat. Acum văd lucrurile altfel.

Povestea unui popor manipulat într-un mod mizerabil. Mi-a fost milă de românii de atunci. Sincer. Profund. Au fost cu toții marionetele unor oameni ahtiați și însetați de putere. Niște piese pe o tablă de șah, în care jocul îl făceau oamenii din spate. Și care au avut iluzia că ei au făcut Revoluția. Când totul a fost un joc ale căror reguli erau dinainte scrise și ei doar au trebuit să-l joace.

Sunt atâtea lucruri de spus, dar mă străduiesc să le rezum, pentru că îmi doresc tare să vă las pe voi să descoperiți toate argumentele care m-au convins. Documente, interviuri și stenograme. Dovezi palpabile. Fără subiectivism. Doar date istorice.

9 întrebări neelucidate legate de Sfârșitul Ceaușeștilor
  1. În pauza dezbaterilor de la Moscova (ultima vizită la Moscova a lui Ceaușescu), Egon Krenz, succesor la conducerea Germaniei răsăritene, își ia la revedere de la Ceaușescu spunând „Nu știu dacă ne vom mai vedea”. Ce a vrut să spună prin asta? Who knows?
  2. Moartea generalului Vasile Milea – sinucidere sau asasinare?
  3. Doctorul Decă și visul american – acest Decă este unul dintre oamenii care i-au preluat pe soții Ceaușescu după ce au fost lăsați de către elicopter pe marginea unei străzi. În mașina acestuia, soții Ceaușescu au uitat un pachet mai „mărișor”. După o perioadă de timp de la Revoluție, doctorul Decă – cineva care i-a lăsat pe soții Ceaușescu în drum pentru că nu mai avea benzină să ajungă până unde voiau ei – are brusc bani să plece cu întreaga familie în America unde i se pierde urma. Ce se afla mai exact în pachetul pe care soții Ceaușescu l-au uitat în mașina lui?
  4. Moartea subită a lui Gheorghe Dinu, locțiitorul comandantului Securității Dâmbovița, și dispariția manuscrisului cărții la care lucra intens – Am fost ultimul șofer al lui Ceaușescu.
  5. „Teroriștii” care au produs diversiunile în cele câteva zile de revoluție intensă – una dintre cele mai revoltătoare aspecte ale manipulării din acele zile. Veți găsi niște detalii absolut fascinante despre această manipulare pe care părinții și bunicii noștri încă și-o amintesc perfect. (Chiar când citeam cartea, vorbeam cu mama pe tema asta și îmi spunea că vedea trenurile trecând prin satul nostru și aveau geamurile sparte și urme de gloanțe și tot ce li se spunea era „Trag teroriștii”).
  6. „Cine a tras în noi după 22?” – dacă Ceaușescu a ordonat să se tragă în popor până când și-a luat zborul de pe acoperișul Comitetului Central, cine a ordonat să se tragă după fuga lui? Dacă toți aliații lui îl părăsiseră?
  7. Iubitul și îndrăgitul regizor Sergiu Nicolaescu – habar n-aveam de implicațiile lui în Revoluție și diversiunile create în acele zile până când am citit în cartea asta. Sunt multe semne de întrebare pe care vă las vouă satisfacția de a le descoperi.
  8. De ce s-a insistat să i se trimită fiolele cu insulină lui Ceaușescu, ca să și le injecteze, când oricum aveau de gând să-l omoare a doua zi?
  9. Filmarea procesului soților Ceaușescu – din filmul acestor evenimente lipsesc pasaje importante, cameramanul avea la el o singură casetă și nu știa nici ce va filma (cel puțin așa susține el).

Și probabil alte multe alte întrebări – infinite întrebări – legate de evenimentele din decembrie `89, dar la care nu vom avea vreodată răspuns sau poate că răspunsul există, dar grămada de documente aflate în arhivele Securității este mult prea mare încât să aibă cineva curajul să intre să găsească răspunsuri.

Și dacă nu v-am convins încă să puneți mâna pe un exemplar din cartea asta, vă mai las câteva lucruri despre care habar n-aveam și pe care și voi le puteți descoperi, plus multe altele.

17 facts pe care le poți afla despre Ceaușești și decembrie `89
  1. Ce îi plăcea lui Ceaușescu să mănânce.
  2. De ce a lăsat Ceaușescu poporul fără mâncare.
  3. Cum a fost văzut Ceaușescu ultima dată când a apărut la balconul Comitetului Central. Scurt spoiler: Nu mai avea „acea voce autoritară a lui Ceaușescu, voce pe care o știam de zeci de ani. Era glasul unui om sfârșit. Și el era transfigurat. Pe fața lui se vedea frica.”
  4. Care a fost reacția lui când a auzit cine apare la televizor să coordoneze nebunia. Scurt spoiler: Închis în garnizoana de la Târgoviște, Ceaușescu întreabă cine e la televizor. I se răspunde „Ion Iliescu”. Atunci „s-a înfuriat tare, s-a ridicat de pe băncuță și a făcut așa la ea (Elena): Tu nu m-ai lăsat, din cauza ta se întâmplă asta… Nu m-ai lăsat să-l termin, ai să vezi că ne termină el pe noi!” Cât era ea de bățoasă, la faza asta nu a mai reacționat.”
  5. Ce reacție a avut Ceaușescu când a aflat că Sergiu Nicolaescu e implicat.
  6. Relația lor de cuplu văzută prin ochii martorilor.
  7. Gesturi mici pe care „tiranul” le-a făcut față de cei de lângă el pe când era un fugar urmărit de o țară întreagă.
  8. Revoluția prin ochii dictatorului și gestul inconștient pe care-l face la vederea mulțimii de pe străzi.
  9. Misterul fiolelor cu insulină trimise pentru Ceaușescu și povestea lor demnă de un roman polițist (încă nu au fost cercetate din punct de vedere chimic, cel puțin la data la care a fost scrisă cartea).
  10. Moartea „stupidă” a lui Maluțan, pilotul Ceaușeștilor, la o zi după audierea pentru decembrie 1989.
  11. Iliescu și decizia de execuție a Ceaușeștilor.
  12. Americanii și motivele lor de a-l salva pe Ceaușescu.
  13. Planul diabolic al celor însetați de putere.
  14. Povestea primului martir împușcat la Universitate.
  15. Procesul „ilegal” care a avut loc și multitudinea de greșeli din el. Grave probleme de etică. Scurt spoiler: Nu a fost proces stalinist, a fost lichidare politică”.
  16. Ce s-a întâmplat cu creierul „savant” al Elenei Ceaușescu.
  17. Ce au făcut „lichidatorii politici” după ce au abandonat cadavrele pe stadion.

Ar mai fi atâtea de spus despre Sfârșitul Ceaușeștilor, dar vreau să vă las pe voi să descoperiți întreaga perspectivă. Vreau doar să vă las cu o ultimă imagine a dictatorului care, mie, mi-a dat puternice sentimente contradictorii.

Elena cerea îndurare. Se împotrivea chiar. Nicolae Ceaușescu nu s-a opus. A acceptat inclusiv această umilință. Însă plângea. Îi șiroiau lacrimile pe obraz. Și suspina. În acel moment, când l-am văzut suferind sincer și profund, m-am retras, m-am ascuns de ochii și de privirile lui. Mi-era rușine, o imensă rușine. Nicolae Ceaușescu nu s-a opus tratamentului ce i se pregătise. Niciun moment, nici măcar pe drumul spre zidul de execuție. Plângea doar… și lacrimile alea ale lui mă sfâșiau, mă durea cumplit.”

Andrei Kemenici, comandantul UM 01417
Ce să vizionezi dacă vrei să afli mai multe despre decembrie 1989

1. Documentarul făcut de cei de la Zaiafet, pe baza cărții „Trăgători și Mistificatori”, scrisă de Andrei Ursu. Oferă răspuns și la întrebarea „Cine a tras în noi după 22?”

2. Documentarul „Videograme dintr-o revoluție”, pe care îl puteți găsi pe Netflix. E un documentar făcut pe baza filmărilor realizate atât de către televiziunea română, dar mai ales de către amatori.

Până la următorul articol, mă puteți găsi pe @raftul_unei_scriitoare, unde încerc să vă țin cât mai la curent cu ceea ce citesc, opinii și păreri, recomandări și altele de-ale cititului. Cât despre cine sunt ca scriitoare și ce am scris, poți arunca un ochi aici. Iar dacă vrei să știți detalii și mai personale, puteți citi despre ceea ce sunt în everyday lifeaici.

Pe data viitoare. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.