Korea: Day 3 – Baekje Cultural Land și Daedunsan Provincial Park

Hello,

ziua de azi a început tare fain: m-am făcut leoarcă de cum m-am dat jos din mașină. E prima zi în care am simțit că mă topesc de cald, la propriu. Și partea cea mai tare a fost că tot ce am vizitat azi era în plin soare. Dar dacă nu ar fi fost o zi ca asta, nu aș fi simțit că sunt în Coreea. Până acum am avut parte numai de zile răcoroase și perfecte pentru vizitat. Dar și ziua de azi a fost la fel de bună, doar că foooarte caldă.

Buuun, astăzi am vizitat doar locuri în care au fost filmate drame pe care le-am văzut și anume, Baekje Cultural Land și Daedunsan Provincial Park. Partea amuzantă este că Gabriela a aflat că am dus-o pe la locuri unde au fost filmate drame abia la finalul zilei, când eram în telecabină spre ultimul punct pe ziua de azi. :)) I-am zis eu ceva de refacerea unei scene dintr-unul din seriale, dar nu a crezut că și al doilea punct turistic e tot văzut într-un serial.

Oricum ar fi fost, locațiile de azi au fost superbe și am rămas absolut impresionată de tot ceea ce am văzut, de la palatul Sabigung, templul Neungsa, satul tradițional așezat în funcție de clase sociale, capitala Wiryeseong, până la Geumgang Scenic Bridge și Samseon Stairway.

Baekje Cultural Land este o reconstrucție a vechiului regat Baekje, unul dintre cele 3 regate ale Coreei (Baekje, Goguryeo, Silla), și este absolut superb. Imediat cum intri pe poartă, pășești în curtea palatului Sabigung, care este impunător și superb. Pentru cineva care a urmărit drama Moon Lovers: Scarlet Heart Ryeo este incredibil de tentant să refacă scena memorabilă cu actorii principali din curtea palatului în plină ploaie. Motiv pentru care am zis să o fac și eu. Nu e cea mai reușită, dar a meritat să îmi frig picioarele de plăcile negre extrem de fierbinți. 🙂

Azi nu am avut parte de nicio peripeție, însă am reușit să îmi înving una dintre temerile mele și anume, teama de înălțime. Geumgang Scenic Bridge și Samseon Stairway sunt așezate în vârful muntelui. Podul face legătura între două vârfuri, peste un ditamai hăul, pe care l-am trecut uitându-ma fix în față, nici în dreapta, nici în stânga, nici sub mine (podul era din grilaj de fier și se vedea totul sub tine).

Deși, inițial, am zis că voi merge puțin doar pentru a face o poză, am zis că trebuie să îl fac până la capăt. Și am reușit. Doar că acest traseu se continua cu Samseon Stairway, care arăta teribil de înfricoșător. Și am zis să mergem până la baza acestor scări să vedem cum sunt. Ajunse acolo am zis să vedem cum e, dacă putem urca primele trepte fără să ne fie teamă și așa am ajuns până în vârful lor. Nu credeam că îmi voi învinge teama și voi reuși să fac asta, pentru că sunt genul de persoană căreia îi place să se simtă în siguranță. Dar faptul că mă aflu în Coreea și sunt extrem de pornită să văd tot ce se poate, am zis că este momentul să nu mai ratez ceva absolut tare de tot, doar pentru că îmi e teamă. Până la urmă, era o teamă nejustificată, deoarece scările erau foarte sigure și nu exista nicio posibilitate să cazi de acolo. Chiar era imposibil.

Recomand cu toată încrederea cele două locații pe care le-am văzut azi, dar la care aveți nevoie de mașină pentru a câștiga timp. Sunt un ”must” pe lista celor care doresc să vadă Coreea. Și da, uitându-mă pe hărți, am găsit atât de multe locuri absolut magnifice, încât îmi trebuie o vară întreagă să le pot vedea pe toate. Și tot nu mi-ar fi îndeajuns. 🙂

Coreea este într-adevăr frumoasă. Ea și oamenii ei. Ea și locurile ei. Ea și limba ei, pe care încă încerc să o vorbesc. De bine de rău, mi-am dat seama că trebuie să lucrez mult de tot la accent și să devin mult, mult mai fluentă în coreeană. Ce-i drept, am fost nevoită să explic faptul că sunt vegetariană, nu mănânc carne sau pește, dar mănânc ouă și lapte, să explic măsura la pantofi, ce mă deranjează, ce nu-i bine, ce culoare sau chiar și să îmi dau seama cum ar trebui să procedăm la benzinărie cu plata la automat, doar că aici m-am lăsat păgubașă pentru că era mult peste nivelul meu. :))

Dar cu toate acestea, mi-am dat seama că îmi doresc să revin aici și să descopăr tot ce îmi oferă Coreea. Drumul nostru ne-a adus, în seara asta, la Tongyeong, un oraș din sudul Coreei, pe care nu îl aveam pe lista noastră, dar pentru că am vrea să facem drumul spre Busan pe lângă mare și porturi, am decis să îl adăugăm. Plus de asta, vremea în Coreea se înrăutățește, o să plouă foarte mult și a picat planul de a vedea coasta dinspre Japonia.

Busan este punctul central al călătoriei noastre, alături de Seoul. Sunt orașele în care vom sta mai mult de o zi și locurile unde mi-am dorit dintotdeauna să ajung. Să vedem ce mă așteaptă! 🙂